Recunoaște chiar IGPR că nu are dovezi

0

Dacă ai un dosar penal deschis pentru deținerea sau comercializarea de articole pirotehnice din categoriile P1 sau T1, cel mai probabil procurorul sau polițistul care instrumentează cazul îți va spune din oficiu aceeași placă standardizată: „Sunt periculoase, distrug viața, creează riscuri majore pentru ordinea publică.”

Sună dramatic. Sună a argument de neclintit.

Există însă o problemă uriașă în spatele acestor acuzații: în fața legii și a instanței, emoția și retorica polițienească nu țin loc de probe.

Iar dovada supremă că aceste dosare se bazează pe o fisură de sistem vine chiar din interiorul instituțiilor statului.

Întrebarea pe care nimeni nu o pune (până acum)

Când un stat interzice sau restrânge dreptul la liberă circulație a unor produse certificate european, acea decizie nu poate fi luată „din burtă”. Directiva Europeană și normele constituționale impun un lucru simplu: orice măsură restrictivă trebuie fundamentată pe date obiective, statistici clare și riscuri reale dovedite tehnic.

Așa că s-a pus întrebarea simplă către structurile de specialitate ale Poliției Române: Unde sunt statisticile oficiale care atestă că produsele P1 și T1 cu marcaj CE provoacă un număr inacceptabil de accidente sau vătămări corporale, comparativ cu orice alt produs casnic sau industrial reglementat?

Răspunsul primit este, în sine, un argument de câștigat procesul.

2. Ce spune (și ce nu spune) IGPR – Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase (DAESP)

Într-o adresă oficială emisă de Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase (notată în corespondențele oficiale din sistem sub numărul de referință care circulă în mediul juridic, precum adresa nr. 251.115 din 19.06.2025), instituția recunoaște negru pe alb o realitate greu de crezut pentru un om de rând:

Poliția Română nu deține o evidență sau o statistică centralizată strictă care să disceargă clar între accidentele provocate de articole pirotehnice ilegale (fără nicio formă de autorizare) și cele provenite din utilizarea accidentală a produselor legale certificate CE din categoriile P1 sau T1.

Traducerea juridică a acestui răspuns este devastatoare pentru acuzare:

  • Statul român emite interdicții generale.
  • Statul român trimite mascații, confiscă marfă de mii de euro și deschide dosare penale pentru infracțiuni la Legea 126/1995.
  • Dar când sunt puși să prezinte datele concrete care justifică penal această represiune, recunosc că nu au probe statistice că produsul legal P1/T1 în sine este o problemă.

3. Cum folosești această „bombă” în favoarea ta

Dacă ai ajuns în faza de urmărire penală sau în fața judecătorului, acest aspect trebuie transformat în pilonul central al apărării tale (prin intermediul avocatului):

  1. Invocarea lipsei de proporționalitate: O măsură penală atât de gravă precum confiscarea specială și trimiterea în judecată a unui cetățean nu se poate baza pe presupuneri sau pe „aprecieri subiective” ale agentului constatator.
  2. Solicitarea probelor materiale: Ceri oficial prin avocați ca parchetul să demonstreze că produsul tău specific (care are marcaj CE, conformitate europeană și fabricant acreditat) intră în categoria obiectivă a produselor interzise prin studii de impact tehnic, nu prin interpretări abuzive ale unor ordine interne.
  3. Demontarea mitului „pericolului social”: Infracțiunea prevăzută de legea armelor și a munițiilor cere un pericol real pentru valoarea socială ocrotită. Dacă poliția însăși recunoaște lipsa unor statistici centralizate pe această speță, caracterul penal al faptei se prăbușește.

Hârtiile vorbesc, nu uniforma

Abuzul nu devine legal doar pentru că este practicat de o instituție a statului. Faptul că organele de control acționează din inerție sau din ordine administrative interne necoroborate cu legislația comunitară lasă portițe uriașe de scăpare pentru oricine știe să își ceară drepturile cu documentele pe masă.

În următorul episod, ne îndreptăm atenția spre una dintre cele mai periculoase capcane din birourile parchetelor: articolul 318 din Codul de Procedură Penală și cum riști să rămâi fără marfă crezând că ai scăpat de dosar.

📖 Acest articol face parte din seria dedicată apărării drepturilor de deținere și comercializare a categoriilor P1 și T1 în România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *